Un “test” nu este suficient sa fie doar etalonat pentru a fi bun

Sunt tot mai surprins de lipsa de informare a multor psihologi privind rolul și locul probelor psihologice în ansamblul psihologiei. Mulți psihoterapeuți mi-au spus că ei nu folosesc „teste” pentru că nu au încredere, pentru că rezultatele „testului” nu „bat” cu ceea ce ei intuiesc, anticipează deja despre persoană. La întrebarea, firească, dacă și cât de bine cunosc ei proba respectivă, răspunsurile sunt îndeosebi evazive. În realitate, această respingere este una bazată pe un soi de superioritate a diletantului, pe nelipsitul „nu-s bune” și nu pe o argumentație logică și pertinentă. Bine, psihoterapia, în opinia multora, se bazează pe chestiuni aflate în sfere mult mai înalte și mult superioare nouă, muritorilor de rând, cei care ne chinuim cu cunoașterea științifică. Mai grav este faptul că destui psihologi ceva mai ancorați cu picioarele pe pământ, care folosesc curent probe psihologice, nu le cunosc și, mai rău, nu folosesc principiile de bază ale psihometriei. Din acest motiv, haideți să vedem câteva dintre criteriile unei probe psihologice și ce trebuie să urmărească un psiholog atunci când cumpără sau folosește o probă psihologică.

Probe creion-hârtie

Indiferent că sunt individuale sau colective, că vi le oferă o somitate sau un coleg care stă la blocul de vis-à-vis, orice probă psihologică pe care o folosiți ca să luați decizii diagnostice trebuie foarte bine verificată. Puneți-vă întotdeauna în situația clientului. V-ar conveni să vi se limiteze ceva pe baza incompetenței unui psiholog care vă evaluează? În mod clar, nu.

O întrebare de pe care o auzim adesea este: „Dar acest test este acreditat?” Ca și cum acreditarea înseamnă garanția că un instrument este valoros și bine construit. Mă rog, teoretic așa ar trebui să fie. Eu am rezerve serioase. O probă acreditată înseamnă un singur lucru. Faptul că autorul unei probe a plătit o sumă considerabilă de bani ca unii să-i spună că e bună. Contează și cine a acreditat-o.

Valoarea unui instrument stă în studiile care-l fundamentează și nu în acreditarea dată de o comisie mai mult sau mai puțin notorie. Să ne imaginăm că știți foarte bine psihometrie și că vă construiți singuri un instrument. Lucrați într-o firmă mare, aveți nevoie să testați ceva, nu găsiți un instrument sau nu sunteți dispus să dați bani pe el, aveți cunoștințe, subiecți pe care să administrați, în 2 ani reușiți să vă construiți un instrument foarte bun. Trebuie să-l acreditați ca să luați decizii diagnostice pe baza lui? E ca și cum ați recunoaște că nu aveți încredere în ceea ce ați făcut. Așadar, mai ușor cu acreditarea. Cunoaștem destule probe acreditate și foarte proaste după cum există și probe excelente, neacreditate.

Într-o altă ordine de idei, nu vă luați după cine produce probe și după vechimea pe piață. Într-o breaslă profesională cum este cea românească, puțini fac diferența dintre o probă bună și o probă proastă. Faptul că o cumpără de la X sau de la Y reprezintă, eronat, o garanție suficientă. Unii realizează, în timp, că au luat țeapă dar nu au ce face. Mai grav este că majoritatea continuă să folosească asemenea instrumente chiar dacă știu că nu au nicio valoare. Dacă tot au dat bani pe ele…. Am putea număra pe degetele de la o mână producătorii de instrumente psihologice din România. Este adevărat, nici nu prea ai de unde să alegi. Dar, în acest moment, nu știm mai mult de 2 producători care pot furniza instrumente valoroase. E drept, sunt și destul de scumpi.

Dar să nu divagăm prea mult. Haideți să urmărim cam care ar fi reperele pe care le veți lua în considerare atunci când cumpărați un instrument de diagnostic psihologic.

Manualul tehnic al probei

Nu există instrument de diagnostic psihologic fără manual. Dacă cineva vă dă doar itemii fără un manual tehnic, aruncați proba. Este inutilă. Dar nu orice manual vă e de folos, indiferent cât este de colorat, bine legat și indiferent ce cuvinte frumoase conține. Vă vom prezenta structura unui manual serios. El poate să conțină și alte informații, dar refuzați probele care nu cuprind cel puțin cele expuse mai jos.

  • Contextul teoretic al instrumentului. Orice manual tehnic cuprinde, chiar la început, fundamentul teoretic pe baza căruia s-a construit proba. Acesta va conține o sinteză a studiilor existente până la momentul în care s-a lansat instrumentul și, de obicei, se actualizează la fiecare versiune. Studiile sunt prezentate științific, sursele fiind în mod obligatoriu menționate la bibliografia finală. Priviți cu suspiciune instrumentele care conțin doar studii vechi, de obicei doar ale autorilor. Cum ar fi ca 16PF să prezinte doar studiile lui Cattell în condițiile în care instrumentul actual diferă foarte mult de varianta inițială a autorului și este fundamentat pe un număr enorm de cercetări. Faptul că un vânzător de probe alege să folosească doar surse vechi vă indică fie că acel instrument nu a fost folosit – dovedindu-se astfel inutil – fie că cel care a creat instrumentul pur și simplu l-a tradus, studiile de adaptare neexistând sau faptul că a fost prea comod să-l analizeze în detaliu. și atunci ce așteptări puteți avea?

Contextul teoretic poate ocupa un spațiu mai mare sau mai mic, în funcție de capacitatea de sinteză a producătorului sau de volumul studiilor existente sau la care s-a avut acces, însă nu poate în niciun caz lipsi, chiar dacă instrumentul măsoară ceva unic.

  • Definiția și elaborarea constructelor. În orice manual sunt prezentate în detaliu constructele măsurate. De obicei avem la dispoziție o hartă a constructelor, cuprinzând definițiile generale și definițiile operaționale. Astfel, veți putea afla ce măsoară instrumentul și la ce nivel măsoară. Dacă nu aveți asemenea elemente, instrumentul este inutil. Un manual profesional conține și modul în care s-a asigurat validitatea teoretică și validitatea constructului, cuprinzând și rezultatele analizelor de tip panel cu toate detaliile necesare pentru a înțelege pertinența și caracterul științific al acestora. Dacă instrumentul este adaptat în România, alături de cercetările autorilor vor fi menționate obligatoriu și rezultatele studiilor autohtone. De multe ori definițiile unor constructe valabile în America nu sunt valabile și în România. Gândiți-vă doar la toleranța religioasă și veți înțelege. În absența unui construct verificat autohton riscați să evaluați, de fapt, cetățenii români după criteriile celor americani, fapt totalmente eronat. Refuzați probele care nu conțin asemenea analize. Din nou, nu vă vor fi utile la nimic.
  • Studiile de validitate de conținut. Sunt foarte importante, indiferent că țin de instrumente create autohton sau de instrumente importate și adaptate. Spațiul alocat în manual este unul destul de mare în cazul în care proba a fost construită cu simț de răspundere. Vor fi cuprinse atât studiile originale, cât și cele autohtone. De obicei sunt referiri la cercetările panel care au dus la construcția itemilor, cum s-au selectat itemii și care este legătura lor cu constructul. Dacă instrumentul este unul adaptat sunt prezentate detalii legate de modul de traducere și, mai ales, de adecvare a itemilor la specificul cultural al populației țintă. De asemenea, se vor indica și reperele folosite la investigarea validității ecologice, a modului în care itemii reprezintă eșantioane de comportamente reale, adecvate persoanelor care vor fi evaluate.

În mod obligatoriu vor fi prezentate rezultatele studiului pilot efectuat pe un lot de cercetare autohton sau pe un eșantion reprezentativ. Se vor menționa caracteristicile lotului de cercetare, dacă este cazul reprezentativitatea eșantionului și, de asemenea, rezultatele analizei factoriale sau a altor analize cu rol în studiul validității de conținut și a celei la construct. Indicatorii relevanți pentru validitate, în diferitele sale forme, vor fi menționați în mod distinct. Nu trebuie să lipsească nici studiile de validitate convergentă sau discriminantă.

Foarte mulți, care intenționează să impresioneze, nu fac studii proprii, ci doar citează studii ale unor autori străini pe această temă. Nu picați în această capcană. Studiile autorilor străini sunt, în mod evident, nelipsite deoarece acestea reprezintă „temelia” instrumentului. Totuși, în lipsa unor cercetări replicate autohtone, instrumentul nu are valoare, indiferent cât de bine a fost realizat în America, Japonia sau Burundi.

Urmăriți cu atenție pertinența studiilor. Mulți, din dorința de a termina treaba mai repede și de a vinde proba, fac asemenea cercetări de mântuială sau omit a include caracteristici ale lotului de cercetare. De obicei, un lot de cercetare are un număr destul de mare de subiecți, de ordinul sutelor. De asemenea, prezintă caracteristici de eterogenitate, dacă nu chiar de reprezentativitate, devenind un eșantion. Priviți cu suspiciune cercetările făcute pe loturi mici de subiecți sau pe loturi omogene (studenți, elevi etc.). De asemenea, nu vă recomand să aveți încredere în studii făcute cu date colectate Online. Asemenea date sunt puternic contaminate și nu prea au mare valoare. Orice studiu serios presupune un control strict al datelor.

Mai curând aveți încredere într-un instrument aflat în stadiu de construcție și unde autorul recunoaște acest lucru decât într-o probă mult lăudată dar care prezintă informații insuficiente. Priviți cu suspiciune coeficienții ridicați, mai ales dacă sunt obținuți pe loturi de cercetare mici, omogene sau pe date colectate prin internet. De obicei sunt artificial umflați, dacă nu chiar puși din burtă.

În cazul în care instrumentul impune analiză de itemi, studiile pe baza cărora s-a realizat aceasta trebuie, și ele, menționate.

  • Studiile de fidelitate. Validitatea este doar o proprietate psihometrică foarte importantă a unui instrument (de fapt a măsurării cu acel instrument). Studiile vizând validitatea trebuie completate cu cele referitoare la fidelitate. Cei mai mulți analizează fidelitatea doar prin metoda consistenței interne. Ei bine, acest lucru nu este suficient. Un instrument serios prezintă la capitolul destinat fidelității, și alte forme ale acesteia, de obicei prin înjumătățire și analiza stabilității (fidelitatea test-retest). Urmăriți să aveți cel puțin două studii de fidelitate și nu vă limitați doar la consistența internă. Aceasta prezintă destul de multe limite și nu este un indicator robust al fidelității unei probe. În cazul în care aveți forme paralele sau echivalente ale probei urmăriți și prezența unor cercetări care să asigure echivalența. Sunt obligatorii în acest caz.
  • Validitatea la criteriu. Această formă de validitate o puteți găsi analizată la probe mai cunoscute, existente de ceva timp pe piață și care au permis studii longitudinale de validitate predictivă. Un instrument serios conține cercetări care pot conduce la analiza validității concurente sau predictive. Pentru probele noi, aceste elemente pot să lipsească. Manualul prezintă, de obicei, ecuațiile de regresie împreună cu detaliile studiului sau ale studiilor de validitate predictivă. De asemenea, sunt descrise și modalitățile de utilizare a ecuațiilor de predicție, semnificația și interpretarea criteriului etc. Aceste ecuații le puteți folosi și dumneavoastră pentru a lua decizii referitoare la criteriile evaluate.
  • Instrucțiuni privind administrarea probei. Dacă acestea lipsesc, instrumentul nu vă este util. Manualul instrumentului conține modalitatea de administrare, care se va referi obligatoriu la consemn, acesta fiind prezentat împreună cu explicațiile de rigoare. De asemenea, sunt menționate clar limitele intervenției psihologului, explicațiile pe care le poate da, etc. Citiți cu atenție și însușiți-vă consemnul de administrare. Acesta poate fi foarte simplu sau foarte complex, în funcție de instrument. Dacă știți probele Wechsler, aveți deja o idee privind un consemn de administrare complicat. Un consemn este literă de lege și asigură standardizarea administrării. Învățați-l și nu vă abateți de la el, oricâtă experiență ați avea. În caz contrar riscați să biasați evaluarea.
  • Modalitatea de cotare. Destul de multe instrumente profesionale conțin un sistem dublu de cotare – normativă și la criteriu. Cotarea la criteriu o veți face prin intermediul ecuațiilor de predicție conținute în manual. Cea normativă, pe baza unui etalon. Etalonul poate fi cuprins în manual sau poate să facă obiectul unui material separat. Manualul conține informații legate de calculul notelor brute și alte detalii care asigură standardizarea cotării.
  • Interpretarea scorurilor standard. Alături de definițiile constructelor, manualul conține și repere interpretative. Vi se prezintă în detaliu semnificația scorurilor mari și mici, alături de recomandări profesionale sau sociale în funcție de această semnificație. Un bun manual conține și o serie de studii de caz definitorii pentru anumite tipuri de profil. În cazul în care instrumentul este complex, aceste studii de caz pot ocupa un volum semnificativ.
  • Aplicabilitate și limite. În fine, într-un manual de utilizare veți găsi informații legate de domeniile de aplicabilitate ale instrumentului și recomandări ale autorilor. Un instrument poate fi adecvat evaluării pentru carieră dar impropriu unei evaluări clinice, se poate adresa analfabeților sau persoanelor cu un nivel educațional ridicat, etc. Toate aceste informații trebuie prezentate în document și trebuie bine însușite înainte de a folosi proba. Cunoscând domeniile de aplicabilitate și limitele, veți putea efectua un diagnostic psihologic responsabil.
  • Bibliografia. Prezentarea studiilor în manualele probei nu este necesar să se facă exhaustiv. Ar trebui să rezulte un manual cu mii de pagini. De cele mai multe ori, studiile de validitate și fidelitate, cele de analiză de itemi precum și alte studii care fundamentează proba sunt publicate separat în articole științifice. Manualul probei cuprinde referiri succinte ale acestora, prezentându-se doar elementele definitorii, studiul fiind citat în bibliografie. Urmăriți jurnalele în care s-au publicat studiile. În cazul în care acestea sunt publicații prestigioase în domeniu, instrumentul este valoros. Cu atât mai mult cu cât articolul a fost scris de autori români. Publicațiile gen gazetă de perete sau jurnalele obscure conduc către o probă slabă, fără valoare.

După cum vedeți, manualul tehnic al probei este destul de consistent și nu vi se poate furniza o simplă broșură sau 2-3 foi de hârtie. În funcție de seriozitatea autorilor sau a producătorilor, acesta poate să conțină și alte informații, dar nu pot lipsi studiile autohtone de asigurare a validității și fidelității împreună cu secțiunile menționate mai sus. Indiferent cât de bine credeți că știți proba, întotdeauna citiți cu atenție și, mai ales, însușiți-vă manualul tehnic. S-ar putea să aveți surprize, să constatați că nu cunoașteți instrumentul atât de bine pe cât considerați.

Caietul cu itemi și/sau foile de răspuns

Aceste materiale reprezintă ceea ce dați subiecților spre completare. În cazul în care instrumentul este unul simplu, itemii și variantele de răspuns sunt prezentate pe același formular. Pentru instrumente mai sofisticate, caietele cu itemi sunt separate, putând fi refolosite. De obicei, un producător vă furnizează un set de caiete cu itemi și un set de foi de răspuns, acestea putând fi achiziționate separat în momentul în care le epuizați.

Caietele cu itemi conțin ceea ce le spune și numele. Itemii probei. În general sunt refolosibile, putând fi utilizate pentru mai multe serii de subiecți. Aveți grijă la modul de prezentare a itemilor, acesta fiind un reper pentru validitatea de aspect a instrumentului. De obicei itemii sunt prezentați în condiții grafice deosebite, fiind lizibili și ușor de citit chiar de către persoane cu dizabilități vizuale. În cazul în care folosiți un copiator pentru a multiplica aceste caiete, asigurați-vă de faptul că rezultatele corespund calității originalului.

Unii subiecți pricep mai greu sau, din rea-voință, fac tot felul de însemnări pe caietele cu itemi. Acestea nu se vor mai folosi și vă recomand distrugerea lor. Înaintea unui examen psihologic asigurați-vă că materialele furnizate subiecților sunt de bună calitate. Nu este nimic mai jenant decât să dați oamenilor caiete cu itemi sau foi de răspuns pe care ați vărsat o ceașcă de cafea.

Foile de răspuns sunt destinate marcării răspunsurilor subiecților și însoțesc caietele cu itemi într-un examen psihologic. Ele sunt concepute în așa fel încât să permită o extragere ușoară, corectă și rapidă a notelor brute în etapa de corectare, numită de unii și etapa de despuiere a rezultatelor. Tendința actuală este aceea de a se folosi foi de răspuns auto-copiative. Acest lucru înseamnă că pe măsură ce subiecții bifează răspunsurile, se corectează automat rezultatele. Psihologul nu trebuie decât să desigileze foaia de răspuns și să extragă foaia de rezultate, grila de corecție fiind eliminată. De multe ori foile de răspuns conțin și profilul, astfel încât transpunerea scorurilor pe profil devine foarte simplă, în același timp extrăgându-se și scorurile standard. Din păcate, asemenea foi inteligente nu pot fi copiate și va trebui să le cumpărați de la producător.

De cele mai multe ori, foile de răspuns pot fi prelucrate și pe computer, prin scanare, folosindu-se un program special pe care îl puteți cumpăra tot de la producător. Dar despre aceste lucruri, puțin mai târziu.

  • Grila de corecție. Indiferent dacă o probă vine cu foi de răspuns inteligente sau clasice, ea trebuie să conțină și o grilă de corecție. Aceasta are forma unei folii transparente care se suprapune peste foaia de răspuns, are marcate răspunsurile active (corecte) și permite o despuiere rapidă a rezultatelor. Grila de corecție o folosiți atunci când preferați să multiplicați la copiator foile de răspuns și foile de profil, nu să alegeți cumpărarea unor foi de răspuns inteligente. Procesul de corectare devine însă unul mai lung și vă solicită mai mult atenția. Grila de corecție diferă de cheia răspunsurilor. Aceasta din urmă este conținută în manualul tehnic al probei și indică, pentru fiecare item, factorul la care se referă și varianta de răspuns activă. Astfel vă puteți construi o nouă grilă de răspunsuri în cazul în care o pierdeți pe cea originală, asta dacă nu preferați să comandați alta la producător.

Materialul probei

Foarte multe probe nu conțin doar caiete cu itemi și foi de răspuns, ci și alte materiale (cuburi, puzzle, figuri etc.). Urmăriți calitatea acestor materiale. Orice instrument de acest tip vine cu un opis de materiale. Înainte de a cumpăra proba și de a plăti prețul, verificați dacă setul de materiale este în concordanță cu opisul. Toate aceste materiale posedă un cod de identificare, astfel încât dacă ați pierdut vreo piesă o puteți comanda la producător pe baza acestui cod.

Etaloanele

La unele probe, mai vechi, etalonul reprezintă un capitol distinct în manualul de utilizare. Acum există tendința de a se renunța la această variantă din mai multe motive obiective, legate în special de gradul ridicat de perisabilitate și de relevanța redusă a unui etalon general. Din aceste motive, etalonul vine sub forma unei broșuri separate. Totuși, un etalon nu este un simplu tabel la care raportați notele brute și din care extrageți notele standard. Asemenea etaloane nu vă sunt utile. El conține și un fel de mini-manual în care sunt prezentate informații legate de construcția acestuia. Astfel, urmăriți în primul rând structura eșantionului normativ. Orice etalon detaliază acest lucru. Eșantionul normativ conține mii de persoane, mai ales dacă vorbim de un etalon general și este reprezentativ la nivelul unei populații. Urmăriți marja de eroare, puterea, intervalul de încredere și tehnica de eșantionare pe care a folosit-o constructorul probei. Dacă nu aveți aceste informații, nu puteți folosi etalonul. Apoi vedeți la ce dată a fost creat etalonul, mai ales când aveți de a face cu inventare de personalitate sau cu probe de atitudine. Un etalon mai vechi de 5 ani este mai mult decât discutabil. Metoda de etalonare este, de asemenea, un reper important. Cele mai bune sunt etaloanele standardizate. Dacă s-a folosit o altă metodă de etalonare, în cuantile, înseamnă că au existat ceva probleme. În fine, etalonul conține și explicații legate de utilizarea unei anumite tehnici de etalonare. Citiți-le și decideți.

Nu folosiți etaloane furnizate cu amabilitate de colegi, scrise cu pixul pe o foaie de hârtie. Etalonul este „metrul” dumneavoastră în psihologie. Atunci când măsurați ceva, preferați să cumpărați o ruletă nu să folosiți o frânghie cu noduri la fiecare centimetru făcută de mine, chiar dacă vă jur că-i precisă și de încredere.

În cazul în care lucrați la o firmă mare sau aveți un cabinet în care efectuați frecvent evaluări, ce vă împiedică, în definitiv, să vă construiți propriile etaloane specifice? Doar știți cum se face și sunt mai precise în comparație cu un etalon general.

Probe computerizate sau cu interpretare pe computer

Oricât de bine ar fi construit un instrument computerizat de evaluare psihologică, acest lucru nu poate compensa calitățile psihometrice ale probei însăși. De aceea, un program computer care are în vedere examinarea psihologică prezintă, și el, un manual tehnic al probei. De multe ori, baza o constituie proba creion hârtie, programul reprezentând doar varianta computerizată a acesteia. Știm că utilizarea computerului în psihologie aduce beneficii semnificative sub aspectul rapidității și preciziei rezultatelor. Totuși, o probă computerizată este altceva, diferențele dintre instrumentul creion-hârtie și cel computerizat fiind importante. Iată de ce vom prezenta o serie de principii de bază privind construcția probelor psihologice asistate de computer.

Principii de construcție a instrumentelor computerizate de evaluare psihologică

Evaluarea psihologică are un caracter special, avându-se în vedere tipul de date colectate și asigurarea standardizării examenului psihologic. Un sistem computerizat de evaluare psihologică va trebui să respecte o serie de cerințe pentru a se asigura calitatea acestui proces.

Cerințe impuse de interfața om-computer

Examenul psihologic are un caracter standardizat. Acest lucru implică eliminarea, pe cât posibil, a tuturor surselor externe ce pot influența răspunsurile subiectului. Dincolo de aspectele legate de ambientul examinării, procesul însuși poate fi generator de variabile confundate, iar, în acest context, interfața om-computer joacă un rol important. Prin interfață om-computer înțelegem totalitatea elementelor cu care vine în contact subiectul, în momentul în care este evaluat psihologic, incluzând atât modalitatea de prezentare a stimulilor cât și modalitatea de elaborare a răspunsurilor.

  • Sistemul de elaborare a răspunsurilor trebuie să excludă orice formă prin care unii subiecți ar putea fi avantajați sau dezavantajați ca urmare a familiarizării cu interfața de răspuns. Spre exemplu, utilizarea tastaturii în elaborarea unor răspunsuri la probe de randament sau la alte probe cu timp limitat poate dezavantaja subiecții care nu utilizează frecvent computerul, mai ales în cazul în care răspunsurile nu se rezumă la apăsarea unei taste. De aceea nu se recomandă folosirea acestui dispozitiv în procesul de evaluare psihologică. Majoritatea sistemelor folosesc, în asemenea situații, dispozitive speciale atașate computerului, cum ar fi diferitele tipuri de controlere de răspuns. Principalul dezavantaj al acestor soluții îl reprezintă prețul relativ ridicat și fiabilitatea scăzută, la care se poate adăuga dificultatea procurării, de obicei asemenea echipamente fiind furnizate de dezvoltatorul programului computer. O soluție ar fi utilizarea unor echipamente disponibile în comerț (spre exemplu dispozitive de tip volan cu pedale sau joystick), însă variabilitatea modelelor poate conduce la afectarea examenului psihologic ca urmare a lipsei de standardizare. Mai mult, nu se elimină efectul familiarizării, anumite categorii de subiecți fiind avantajate (spre exemplu persoanele care joacă frecvent jocuri pe computer folosind asemenea echipamente).

Variantele moderne, care au fost studiate și implementate, pe vremuri, în Psihosoft CATS, presupun folosirea unui dispozitiv comun de afișare a stimulilor și elaborarea răspunsurilor, sub forma unor ecrane sensibile la atingere (monitoare touch-screen). Atât itemii probelor, cât și variantele de răspuns sunt prezentate pe același dispozitiv, subiectul elaborând răspunsurile prin atingerea ecranului senzitiv. Se elimină, astfel, orice efect al experienței anterioare a subiecților, iar interfața de prezentare asigură standardizarea instrumentului. Nu toate probele psihologice pot fi implementate într-o asemenea manieră. Unele teste psihologice, în special cele de reactivitate, presupun, spre exemplu, și folosirea picioarelor în elaborarea răspunsurilor. În asemenea situații, varianta expusă mai sus nu poate fi aplicată.

În situațiile în care răspunsul este complex și presupune utilizarea mai multor părți ale corpului, alături de soluția dispozitivelor externe se poate impune și varianta senzorilor de mișcare, cum ar fi, spre exemplu, Microsoft Kinect. Asemenea dispozitive preiau mișcările corpului și le transformă în acțiuni asupra programului, în funcție de modul de proiectare a acestuia. Cercetările efectuate cu Psihosoft CATS arată că această variantă de preluare a răspunsurilor este cea mai bună. Senzorul reacționează destul de rapid, poate prelua întregul set de mișcări corporale ale subiectului în funcție de poziția acestuia, poate fi standardizată inclusiv poziția subiectului în timpul evaluării și se elimină complet influența dispozitivelor externe atașate. În plus, răspunsurile subiectului pot fi elaborate și verbal, senzorul recunoscând cuvintele simple și transformându-le rapid în acțiuni. Soluția S-a aflat în dezvoltare și implementare, iar primele rezultate au pledat în direcția universalizării acesteia, cel puțin în sistemul Psihosoft CATS, un proiect care însă a trebuit să fie abandonat din cauza costurilor prea mari de dezvoltare și a interesului prea scăzut din partea psihologilor. Principalul dezavantaj al soluției este prețul relativ ridicat al senzorului și dificultatea programării acestuia. Dacă se ia în calcul caracterul universal al acestor dispozitive, soluția este viabilă pe termen lung.

În altă ordine de idei, sistemul de elaborare a răspunsurilor va prelua acțiunile subiectului în mod rapid și fidel. Foarte multe probe psihologice presupun înregistrări fine ale timpilor de răspuns sau ale mișcărilor, de ordinul milisecundelor, respectiv milimetrilor. În asemenea cazuri, dispozitivele de preluare a răspunsurilor vor înregistra rapid și fidel aceste acțiuni. Astfel, evaluările bazate pe browserul de internet sunt excluse din această categorie. Timpii de răspuns au latențe destul de mari, chiar dacă mișcările pot fi controlate fin.

  • Sistemul de prezentare a stimulilor trebuie să asigure standardizarea și eficiența prezentării itemilor către subiect. În acest sens, ecranul va acoperi întreaga suprafață a monitorului, fără elemente distractoare sau culori stridente. Se preferă utilizarea unui fond monocolor, în contrast cu textul afișat, fără ca acest contrast să obosească ochiul. Elementele de acțiune trebuie să se limiteze strict la acțiunile necesare subiectului, să fie clar dispuse pe formular, vizibil și ușor de identificat. Formularul de prezentare a stimulilor nu se populează cu alte elemente pe care le acționează examinatorul și nu subiectul. De obicei se prezintă itemul, variantele de răspuns și eventualele elemente de navigare prin răspunsuri sau timpul parcurs (rămas).

Prezentarea stimulilor se realizează câte unul la un moment dat, răspunsul subiectului determinând avansarea la stimulul următor. Nu recomandăm prezentarea mai multor itemi pe aceeași pagină, acest lucru determinând uneori confuzie în rândul unor subiecți și generând răspunsuri eronate. Prezentarea stimulilor folosind un browser de internet nu o agreăm în mod deosebit, atât din cauza influenței pe care un asemenea proces o poate avea asupra standardizării, cât și a problemelor de securitate sau de configurare a browserului.

Cerințe impuse de sistemul de management a datelor

Datele rezultate în urma unei evaluări psihologice sunt confidențiale, fie că ne referim la rezultatele probelor aplicate, fie că avem în vedere datele personale sau cele anamnestice. Din acest motiv, un sistem de evaluare psihologică asistat computer va trebui să implementeze mecanisme de înregistrare, stocare, recuperare și asigurare a securității datelor subiectului. De obicei datele se stochează în baza de date în clar sau criptat pentru informații sensibile, accesul la acestea fiind permis doar psihologului care a evaluat subiectului sau altor psihologi în condițiile în care psihologul inițial și-a exprimat acordul.

Sistemele computerizate de evaluare psihologică pot administra, cota și interpreta rezultatele unui subiect și se remarcă prin rapiditatea acestor operațiuni, însă acest lucru nu asigură calitatea instrumentului de evaluare psihologică. Cu toate că un instrument valid și fidel își păstrează, în general, aceste caracteristici și în varianta computerizată, procesul de normare și construirea etaloanelor va trebui reluat din cauza modificării condițiilor de standardizare și a efectului exercitat de evaluarea computerizată asupra subiectului.

Setul de cerințe minimale va trebui implementat la nivelul tuturor probelor psihologice computerizate. Sistemele complexe prezintă și alte facilități care pot simplifica activitatea psihologului, cum ar fi posibilitatea de evaluare psihologică în rețea, construcția de seturi sau baterii de probe, funcții de analiză a datelor, de creare a etaloanelor, imprimarea diferitelor categorii de rapoarte etc. Indiferent de opțiunile introduse, acest lucru nu va trebui să afecteze procesul de evaluare propriu-zis și calitatea datelor colectate.

Știm deja că probele psihologice asistate de computer pot îmbrăca două forme: probe cu cotare și interpretare computerizată și probe administrate pe computer.

Probele cu cotare și interpretare computerizată sunt instrumente creion-hârtie la care despuierea rezultatelor și interpretarea se fac computerizat, prin scanarea foii de răspuns sau prin introducerea manuală a itemilor. Foarte multe instrumente de diagnostic psihologic au asemenea utilitare, fie ca programe independente, fie direct pe internet. Controlul datelor este specific unei administrări clasice, doar cotarea și interpretarea făcându-se automat, datorită rapidității și preciziei.

Probele administrate computer presupun ca întregul proces de evaluare să se desfășoare pe calculator. Subiecții răspund pe calculator, de obicei după finalizarea probei putând fi afișate imediat și rezultatele. Pe de altă parte, unele instrumente permit doar administrare computerizată (cum ar fi, spre exemplu, cele adaptive, construite pe baza modelelor de răspuns la item, testul de reactivitate complexă Bonnardel sau alte probe care măsoară timpii de reacție). Acestea trebuie să respecte cerințele specificate mai sus, varianta computerizată a probei fiind, și ea documentată prin manualul de utilizare.

  • Manualul de utilizare a softului se referă strict la procedeele pe care le aveți de urmat ca să folosiți programul computer. De obicei, sunt incluse informații legate de cum să administrați instrumentul, cum să afișați rezultatele, cum să scanați sau să prelucrați foile de răspuns și alte date în funcție de complexitatea programului. Indiferent de cât de bine arată programul și de cât de lăudat este acesta, nu uitați un lucru: contează instrumentul psihologic și nu programul computer. Oricât de performant ar fi acesta din urmă, nu poate compensa o probă incorect făcută.

One thought on “Un “test” nu este suficient sa fie doar etalonat pentru a fi bun”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *