Salt în timp. În 1988 cu mintea de acum..

Când eram un tânăr și neliniștit puștan, în pragul majoratului, obișnuiam să mă întind pe o canapea, să închid ochii și să fac un salt în timp. Îmi imaginam cum trec anii în mod accelerat, cum mă văd matur, cu familie, carieră, cum îmbătrânesc și cum mor, încercam să călătoresc în viitor și să-mi văd viața, mai ales atunci când, sătul de apostrofările alor mei, mă retrăgeam în propria-mi minte. Acum, uneori, procedez invers. Închid ochii, îmi imaginez că sunt Citiți mai mult …