Să ne trăiască măgarii fără copite…

Testare educationala

Înțeleg că a fost un examen pentru directorii de școli, extrem de controversat și care începe să facă vâlvă și în rândul altor categorii profesionale. Aflu dintr-un articol de presă că acel test grilă le-a creat probleme candidaților și „au fost puși într-o situație penibilă”. Apoi încerc să mă informez, să caut itemii, să văd despre ce este vorba, mai ales că mai multe persoane au început să mă întrebe ce părere am.

Impresia generală privind itemii

Găsesc, într-un final, caietul cu itemi aici și îl parcurg cu mare atenție. Am cam 20 de ani de când mă ocup de chestiuni de acest gen, prin urmare cred că-mi pot expune o părere destul de avizată. Primul subiect a reprezentat o problemă de rotire mintală a imaginilor, o aptitudine cognitiv spațială relaționată multor altor procese, cum ar fi abilitățile matematice, raționamentul analitic, memoriei, capacității de anticipare, de previzionare a efectelor, atenția și multe altele. Rolul rotirii mentale este atât de important încât s-a generat un număr foarte mare de studii pe această temă. Nu am fost prea interesat de relațiile dintre rotirea mentală și anumite abilități manageriale (chiar dacă raționamentul analitic și capacitatea de anticipare a efectelor acțiunilor ar trebui să facă parte din setul aptitudinal de bază), însă, la o adică, eu cred că autorii acestui test ar putea răspunde la această întrebare. Celor interesați de rotirea mintală le recomand următoarele articole și bibliografia atașată lor: primul articol, al doilea articol. Oricum, bazele de date sunt pline cu astfel de publicații și, cine dorește, poate face chiar o meta-analiză.

Al doilea subiect este un test verbal de asemănări și asocieri de noțiuni, mergând pe principiul noțiunii celei mai apropiate. Am văzut că mulți s-au supărat pe bietul măgar, prin urmare voi lua și voi comenta puțin acest exemplu. Itemul spune așa:

„Măgarul întotdeauna are….”

  • A) grajd
  • B) potcoave
  • C) harnașament
  • D) copite
  • E) coamă

Secretul rezolvării a unui astfel de item e reprezentat, după cum spune și în enunț, de ceea ce are ÎNTOTDEAUNA măgarul. Păi are întotdeauna grajd? Evident că nu. Unii stau foarte bine în mijlocul naturii, printre oi. Are întotdeauna potcoave? Sigur că nu. Are doar dacă stăpânul i le cumpără. Are harnașament întotdeauna? Nu, categoric. Doar dacă este folosit să plimbe copii vara prin Mamaia. Are întotdeauna coamă sau copite? Iată două variante apropiate, singurele care ne-ar pune în dificultate. Sigur, măgarul are un fel de coamă, foarte scurtă, de obicei tunsă de către stăpâni. Copitele însă n-ar putea fi niciodată tăiate, pentru că măgarul n-ar mai putea merge.

În fine, al treilea subiect conține itemi relaționați unor cunoștințe de management educațional făcând obiectul unui scurt test docimologic. Aproximativ jumătate dintre ei i-am rezolvat și eu în mod corect, fără să fi urmat cursuri de management educațional sau să fi ocupat astfel de funcții. Unii mi s-au părut de bun simț, iar cele trei variante de răspuns duceau la o probabilitate de răspuns la întâmplare de 33,33% astfel încât, chiar dacă habar nu aveai, era aproape imposibil să nu nimerești câteva.

Impresia privind aspectele tehnice

Încă de la început testul suferă la capitolul validitate de aspect iar enunțul itemilor din partea a doua nu este relaționat cu spațiul de răspunsuri. Mai precis, nu are ce căuta acolo semnul întrebării după cele trei puncte. Spunem „măgarul întotdeauna are …” și completăm pe linia punctată „copite”, după care punem punct, nu semnul întrebării, pentru că avem de a face cu un enunț, nu cu o interogare. În sfârșit, asta cred că este o mică scăpare a celui ce a redactat caietul cu itemi și nu cred că influențează în mod radical răspunsurile.

Spațiul de răspuns este unul nominal cu 5 variante de răspuns, excelent adecvat specificului, în conformitate cu practica testelor docimologice sau de aptitudini de acest tip. Itemii par aranjați în ordinea dificultății, ceea ce mă face să cred că au în spate o serie de analize de item (dificultate, discriminare) cel puțin clasice, cu toate că specificul ar duce mai curând la o abordare prin intermediul teoriei răspunsului la item, însă nu știu dacă autorii au făcut sau nu așa ceva.

Primele două părți nu evaluează inteligența, așa cum cred mulți, ci măsoară două constructe: rotirea mintală și asemănările dintre noțiuni. O evaluare a inteligenței nu s-ar fi putut face în absența unui psiholog și în niciun caz doar prin intermediul acestui test. Per ansamblu, prima impresie este a unui test  aptitudinalo-docimologic de nivel mediu, ușor de rezolvat chiar și de elevi.

Habar nu am de proprietățile măsurării. Nu am găsit niciun fel de date tehnice referitoare la acest aspect. Înțeleg însă că profesorul Dragoș Iliescu a avut un punct de vedere, fapt care mă determină să cred că, tehnic, lucrurile sunt în regulă, el fiind o persoană care știe foarte bine ce face. De asemenea, dacă a fost implicat în acest demers, cred că ar putea pune la dispoziție toate detaliile privind caracteristicile măsurării cu acest instrument în cazul în care ar exista nelămuriri.

Critici și comentarii

Sigur că în România toată lumea se pricepe mai bine să facă un lucru, cu excepția profesioniștilor. Spre exemplu, un director spune: „E penibil să poți să vezi prin ce se caracterizează un măgar de exemplu la un concurs de director…”. Prin prezență, domnule director, prin prezență și lipsă de competență. Nu este deloc penibil. Este doar un item ce vizează capacitatea dumneavoastră de a asocia noțiunile. Nu v-a întrebat nimeni despre anatomia măgarului, însă dacă nu știți că un măgar are în mod obligatoriu copite, atunci iertați-mă…. Tot domnul director protestează la itemul cu mănușile și ciorapii și spune că răspunsul corect ar fi fost faptul că „se vând în perechi”. Și dacă nu se vând? Dacă le croșetează bunica, ce facem? Elementul comun poate este faptul că-s articole de îmbrăcăminte, chiar dacă unii mai obișnuiesc să pună ciorapii purtați o săptămână sub perna colegului.

Altcineva spune: „Erau întrebări pentru a măsura capacitatea psihică și eu nu eram deloc pregătită psihic…”. Ei, asta e! Trecând peste faptul că nu măsurau capacitatea psihică (ce-o fi aia?), dacă nu ești pregătit psihic, nu conduci.

O altă nemulțumire spune: „Cam 60 % din întrebări au fost de inteligență și doar 40% pe managementul școlar”. Dincolo de faptul că nu s-au referit nici pe departe la inteligență, însă confuzia este probabil scuzabilă pentru că persoana respectivă nu are noțiunile necesare, doamna respectivă confundă cunoștințele de management cu managementul. Dacă cele două noțiuni ar fi similare, atunci toți cei care tocesc cărți de management ar trebui să fie directori extraordinari, însă nu se întâmplă așa. Cunoștințele de management le poate însuși oricine, doamnă, aptitudinile însă sunt foarte rare. De asta avem o mulțime de manageri pe hârtie și un sistem educațional atât de prost condus. Și eu pot învăța, din cărți, cum se pilotează un avion de vânătoare, însă asta nu mă face pilot.

În concluzie

Mulți au avut impresia că au asistat la un examen psihologic, însă nu a fost așa. De exemplu, raționamentul analitic, raționamentul logic și comprehensiunea semantică se testează mult mai dur la admiterea la Institutul Național de Magistratură iar acesta nu este un examen psihologic. Itemi similari se regăsesc în culegerile de matematică de clasa I-a ale fii-mi, recunosc, unii punându-mă în mare dificultate, însă asta nu face din culegerea M.E.M. un test psihologic. Într-adevăr, o evaluare psihologică nu se face așa și nici nu se realizează în absența unui psiholog, dar asta nu a fost nici măcar testare psihologică.

Din modul în care arată testul, eu personal nu cred că e vreun instrument psihologic profesional, ce poate fi utilizat doar de psihologi, și nici nu cred că a fost livrat contra cost. Mai curând cred că se pun bazele unui sistem de evaluare pentru managerii instituțiilor educaționale din învățământul preuniversitar în vederea eliminării celor care nu au set aptitudinal și informațional minimal. Prin urmare, cred că nu se pune problema de normă aici, sistemul de punctare fiind unul specific testelor criteriale, ca în cazul evaluării educaționale. Ca să treci clasa ai nevoie de nota 5, indiferent de performanțele celorlalți. Ca să iei licența, îți trebuie nota 6, indiferent de performanțele celorlalți. Ca să intri la INM ai nevoie de un număr minim de puncte (nu știu exact câte). Desigur, dacă sunt mai mulți candidați decât locuri, se face o ierarhizare în funcție de punctaj, fără norme.

Despre adaptare culturală a itemilor nu are sens să vorbim. Rotirea mintală este o probă non-verbală și funcționează la fel la români, chinezi sau vietnamezi. Al doilea test este unul verbal, însă măsoară tot o aptitudine iar itemii cred că prezintă o bună validitate ecologică. Nu am găsit nici animale exotice pe acolo și nici elemente care ar putea fi rar întâlnite în România și am rezerve că există manageri care să nu știe ce-i ăla un măgar și cum arată.

Cred că itemii au fost extrași din unele probe psihologice mai complexe sau din teste aptitudinale specifice, însă acest lucru nu-i conferă automat caracterul de probă psihologică. Problema cea mai mare și care cred că ar trebui să aibă un răspuns din partea constructorilor este în ce măsură abilitățile selectate sunt relevante pentru managementul instituțiilor preuniversitare. Care este baza teoretică, ce studii reflectă aceste legături. Intuitiv îmi dau seama că sunt importante, însă nu este suficient.

Mie personal inițiativa mi se pare lăudabilă. Desigur, atunci când lucrezi cu copiii e o plăcere să-i testezi, însă când, la rândul tău, trebuie să dai o serie de teste, atunci pare că e o crimă. Nu știu dacă se va schimba ceva sau nu, însă cel puțin o astfel de testare la nivelul managerilor este oportună. Eu aș fi mers chiar mai departe, cu o evaluare psihologică și docimologică periodică mai serioasă, deoarece marile probleme din sistemul educațional preuniversitar, și nu numai, nu sunt cauzate doar de structurile centrale. Ba aș extinde și la nivel universitar.

8 thoughts on “Să ne trăiască măgarii fără copite…”

  1. Testul a fost o strutzo-camila lipsita de relevanta. Un copy/paste din teste psihologice, dar in lipsa psihologilor a fost doar o proba oarecare de abilitati.
    Nu stim ce masuram, nici ce cautam de fapt, dar testam sa fie testat. Ce relevanta are un astfel de test, nevalidat stiintific, si deci nevalabil?
    Dar daca eu, ca institutie (pretins minister), prefer sa testez oamenii pe care ii pun in functii cu teste fantoma, e dreptul meu. Le pot organiza un concurs de tic-tac-toe, castigatorul primind postul de director general, si cel care pierde, postul de adjunct. Important e ca i-am testat de ochii lumii, cu un test prea ambiguu sa fie inteles de nepsihologi, si prea nevalidat ca sa fie etichetat drept psihologic.

    Intr-o zi, se vor da si teste psihologice, sau se vor face evaluari comportamentale. Vor pica pe capete toti politrucii. Vom importa indieni si chinezi, ca sa nu ramana scolile si universitatile fara profesori 🙂

    1. Aia e. Ați înțeles perfect! 🙂 Vorbiți cumva în calitate de persoană competentă în privința construcției testelor educaționale sau psihologice? Aveți și ceva fundament? Sunteți sigur să s-a urmărit o evaluare psihologică acolo?

  2. Cred ca sunteti caustici si nedrepti in aprecieri. Va intreb la ce a fost indicata o asemenea bibliografie? De ce itemii de la 1-20 nu au fost in marime acceptabila si pentru cei cu defciente mai mari de vedere? Nu a fost un examen restrictiv din punct de vedere medical ! In ceea ce priveste competenta sau incompetenta ramane de vazut ce vor face cei care au absolvit diferite facultati fara sa aiba facultatile necesare . Pe vremuri o facultate nu o facea oricine. Acum se plateste totul !!! Unde este competenta?!!!
    Si apoi sa fim intgelesi a fost un asa numit examen pentru a fi ,,indexat,, ca o mare realizare. Nu asa se face de aproape 30 ani!!!! Ne laudam si atat! ,, Bravos natiune, halal sa-ti fie ,,

    1. Stimată doamnă, eu vorbesc despre mere, dumneavoastră despre pere. La fel de bine aș putea întreba de ce testarea nu s-a dat într-o zi de august, de ce era soare afară sau de ce foile de răspuns nu erau albastre. Pentru deficiențele de vedere s-au inventat ochelarii din câte știu. Motive putem găsi câte dorim, doamnă. La fel de bine putem spune că au fost probleme pentru că testul i-a discriminat pe cei cu deficiențe locomotorii sau pe cei care nu cunosc limba română. Articolul era strict despre test, cu argumente solide în sprijinul faptului că acesta nu este un test psihologic. Dacă dumneavoastră doriți să scoateți acest lucru din context, nu e problema mea.

  3. Cand sunt (si au fost) atat de multe nulitati la conducerea unitatilor scolare, ne mai putem mira ca “iau” bacalaureatul in jur de 50% din absolventi? Sa va amintesc si despre nulitatile care sunt la catedra? Salariul mizerabil primit de profesor, nu este o scuza ! Imi este rusine sa mai spun ca am fost profesor!

    1. Problema e, într-adevăr, mult mai serioasă și ține de succesiunea generațiilor și de tolerarea și promovarea mediocrității. O încercare de screening în urma căreia să fie eliminate persoanele cu probleme serioase de logică și raționament este, în opinia mea,foarte bine venită. Sigur că asta nu a fost o evaluare psihologică, doar un test simplu de raționament și cunoștințe. Nu se rezolvă problemele cu asta, însă e un prim pas.

  4. Buna ziua,
    Apreciez analiza dv. Cred ca acest tip de evaluare psihologica si docimologica ar trebui inceputa in primul rand de la nivel universitar, acolo unde se formeaza viitoarele cadre didactice.

    1. Mulțumesc de apreciere, însă nu a fost o evaluare psihologică. Așa ceva nu se poate face în absența unui psiholog și a unor instrumente psihologice profesionale. Nici măcar nu a fost o evaluare, ci o simplă testare, un „screening” ce urmărea eliminarea persoanelor cu probleme serioase de raționament și fără cunoștințe elementare de management.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *