Construcția instrumentelor de evaluare psihologică. Harta constructelor

Acest articol a fost publicat inițial în revista „Psihologia Resurselor Umane”, Vol 12, Nr. 2/2014, revistă editată de Asociația de Psihologie Industrială și Organizațională. Prezentul articol reprezintă o adaptare și o completare a celui inițial. Pe mulți, când aud că trebuie să construiască o probă de psihodiagnostic, îi apucă transpirațiile reci. Se gândesc imediat la itemi, la variante de răspuns și la aplicarea pe colegi. Procesul este mai complex și până să ajungeți să administrați efectiv proba aveți de parcurs Citiți mai mult …

Scurt ghid al etapelor de construcție a probelor psihologice

Foarte mulți pleacă de la ideea că ce mare lucru este să faci o probă psihologică? Scrii acolo niște întrebări, le administrezi unor persoane, faci o consistență internă să te asiguri că-i „validă” scala, faci un etalon că și așa ai mulți clienți la cabinet și iaca testul. După care, desigur, ți-l acreditezi, că altfel nu are nicio valoare. Mare lucru! Orice psiholog poate să o facă, nu-i așa? Ei bine, nu! Adaptarea unei probe psihologice astfel încât aceasta să Citiți mai mult …

Noțiuni de bibliometrie și scientometrie

Cred că prin anul 2001 sau 2002, la o întâlnire informală cu respectatul profesor Mircea Miclea de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în vreme ce mă asculta cum debitam cai verzi pe pereți și idei fanteziste legate de simularea computerizată a comportamentului uman, mi-a sugerat dacă nu ar fi mai bine să mă gândesc la o modalitate de măsurare a plusului de cunoaștere pe care îl aduce o comunicare științifică. Pe vremea aceea habar nu aveam de scientometrie, dar dacă Citiți mai mult …

Metoda tristadială cu ierarhizare multiplă pentru cercetarea bibliografică sistematizată

Ați putea încerca să căutați într-o bază de date indexată, după anumite cuvinte cheie, o serie de articole. Am văzut deja cum se face acest lucru într-un articol anterior, folosind Google Academic (Scholar) și au fost returnate 123.000 de articole. Vă imaginați ce-ar însemna să le citiți pe toate în extenso? Chiar dacă alegeți foarte bine cuvintele cheie, astfel încât căutarea să fie extrem de selectivă, tot veți obține câteva mii de articole pe care va trebui să le parcurgeți. Citiți mai mult …

Ce sunt modelele statistice?

Înțelegerea modelelor în cercetarea științifică este esențială. Fenomenele lumii reale sunt extrem de complexe, rareori pot fi cunoscute direct și complet. Orice fenomen care are loc în lumea reală poate fi descris și explicat doar în urma colectării, din lumea reală, a acelor date specifice lui, în ipostaze limitate, urmat de studiul acestor date în vederea extragerii unor concluzii utile și relevante privind fenomenului în sine. Acest demers, prin care cercetătorul studiază datele din lumea reală pentru a înțelege fenomenul, Citiți mai mult …

Ce este și cum se construiește o întrebare de cercetare

Înainte de a discuta despre etape, clasificări, forme, metode și alte minunății specifice demersului de cercetare științifică, să ne gândim la ceva foarte important și mult ignorat în majoritatea manualelor și tratatelor de metodologia cercetării: întrebarea de cercetare. Așa cum spunea și prietenul meu Mădălin Schönthaler: „no research question, no research”. Chiar dacă pare simplu, vom vedea că lucrurile nu stau chiar așa. Pe de o parte, întrebarea de cercetare orientează tipul studiului, iar pe de alta îi conferă valoare. O Citiți mai mult …