Construcția instrumentelor de evaluare psihologică. Harta constructelor

Acest articol a fost publicat inițial în revista „Psihologia Resurselor Umane”, Vol 12, Nr. 2/2014, revistă editată de Asociația de Psihologie Industrială și Organizațională. Prezentul articol reprezintă o adaptare și o completare a celui inițial. Pe mulți, când aud că trebuie să construiască o probă de psihodiagnostic, îi apucă transpirațiile reci. Se gândesc imediat la itemi, la variante de răspuns și la aplicarea pe colegi. Procesul este mai complex și până să ajungeți să administrați efectiv proba aveți de parcurs Citiți mai mult …

Scurt ghid al etapelor de construcție a probelor psihologice

Foarte mulți pleacă de la ideea că ce mare lucru este să faci o probă psihologică? Scrii acolo niște întrebări, le administrezi unor persoane, faci o consistență internă să te asiguri că-i „validă” scala, faci un etalon că și așa ai mulți clienți la cabinet și iaca testul. După care, desigur, ți-l acreditezi, că altfel nu are nicio valoare. Mare lucru! Orice psiholog poate să o facă, nu-i așa? Ei bine, nu! Adaptarea unei probe psihologice astfel încât aceasta să Citiți mai mult …

Evoluția evaluării personalității

Cu certitudine, existența diferențelor interindividuale a fost remarcată încă din zorii civilizației umane. Faptul că oamenii nu sunt la fel, nu simt la fel, nu gândesc la fel conduce automat la ideea că aceștia nu pot executa eficient decât anumite sarcini, în conformitate cu propria lor structură de gândire și simțire. Din acest motiv putem spune că, la nivelul simțului comun, evaluarea personalității începe odată cu civilizația umană. Încă din Antichitate, Aristotel (384-322 î.Hr) propunea fiziognomia ca metodă de cunoaștere Citiți mai mult …

Noțiuni de bibliometrie și scientometrie

Cred că prin anul 2001 sau 2002, la o întâlnire informală cu respectatul profesor Mircea Miclea de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în vreme ce mă asculta cum debitam cai verzi pe pereți și idei fanteziste legate de simularea computerizată a comportamentului uman, mi-a sugerat dacă nu ar fi mai bine să mă gândesc la o modalitate de măsurare a plusului de cunoaștere pe care îl aduce o comunicare științifică. Pe vremea aceea habar nu aveam de scientometrie, dar dacă Citiți mai mult …

Diferențe între testare și evaluare. Scopul și funcțiile psihodiagnosticului

Majoritatea psihologilor folosesc, atunci când se referă la instrumentele de evaluare psihologică, termenul generic de „teste”. Acest lucru nu este întru totul corect, deoarece testul se referă la „o măsură obiectivă și standardizată a caracteristicilor mentale sau comportamentale ale unui individ”. Dacă vorbim despre obiectivitate, acest lucru exclude din categoria testelor chestionarele, inventarele și scalele. Acestea se bazează pe introspecție, prin urmare au un caracter subiectiv, chiar dacă se poate asigura standardizarea. Utilizarea generică a cuvântului „test” în vederea definirii Citiți mai mult …

Etapele și demersul evaluării psihologice a personalității (IV). Elaborarea rapoartelor și a documentelor

Orice evaluare psihologică se finalizează prin două documente scrise, numite protocoale sau rapoarte de evaluare, cu destinații diferite: pentru specialiști și pentru beneficiari. Nu există un format standard, rapoartele fiind întocmite în funcție de experiența și dorința evaluatorului, având o mai mare flexibilitate în cazul rapoartelor destinate specialiștilor. Pentru rapoartele beneficiarilor, evaluatorul se limitează la a furniza concluziile solicitate, evitând utilizarea de termeni tehnici, care ar putea crea ambiguitate sau inducerea în eroare a terței entități. Indiferent de tipul documentului, Citiți mai mult …